Marșul împotriva defrișărilor, București, 9 mai 2015

Motto:

„Pădure frumoasă ești,

  Să nu mi te veștejești,

  Că doar tu mă liniștești…”

Există oare vreun  român care să nu iubească pădurea? Eu sigur iubesc muntele, pădurea, cu tot ce au acestea frumos și bun. Așa că am salutat ideea organizării unui marș împotriva defrișărilor masive, și, mai mult, am chiar participat.

Atmosfera a fost foarte bună. Au fost oameni frumoși, majoritatea tineri, unii chiar foarte (un micuț participant avea cam 6 luni), dar și persoane cărunte (printre care încep și eu să mă număr).

Lozinci la obiect, scandări civilizate, un traseu foarte lung (Piața Aviatorilor, Piața Victoriei – în fața Guvernului, Palatul Cotroceni, Piața Constituției).

Dar să las imaginile să vorbească despre atmosferă.

1. Piața Aviatorilor.

2. Spre și în Piața Victoriei.

3. Spre și la Cotroceni.

La Cotroceni m-am despărțit de coloană, și, la despărțire, am filmat-o ca să fixez în memorie numărul mare de participanți.

Să sperăm că acest prim miting nu a fost în zadar. În orice caz, vor fi și altele.

Doamne ajută!

PS. Nu îmi pot reprima un răspuns amar la întrebarea cu care începeam relatarea. Desigur că există români care nu iubesc pădurea: cei care o jefuiesc, cei care facilitează jaful făcut de alții, cei care „trec cu vederea” ce se întâmplă, etc, etc.